Când încep lucrările la metroul către aeroportul Otopeni

Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a anunţat, joi, că la sfârşitul acestui an vor începe licitaţiile pentru proiectul Magistralei 6 care va lega Bucureştiul de aeroportul Otopeni.

„Metroul spre aeroport este unul din proiectele pe care le-am găsit atârnând de foarte mult timp. Ne-am uitat la pierderile din cauza neutilizării creditului obţinut de la japonezi, deja 300.000 de euro se duc pe an ca penalităţi pentru acest credit. Plus paritatea yen/dolar s-a schimbat, astfel că avem doar 72% din ce am avut acum 5 ani când ne-a fost acordat acest credit. Fiind al cincilea an de neutilizare a creditului, japonezii ne vor trimite un audit care să ne întrebe ce am făcut cu banii.

Sunt şi alte ţări, gen India, care fug după aceşti bani. Oficial, proiectul este pronit.

Avem o planificare pentru el, prima parte a anului e pentru obţinerea autorizaţilor, la mijlocul anului, primăria Bucureşti ar trebui să îşi adopte planul de mobilitate urbană durabilă, apoi noi să facem hotărârea de Guvern, iar la sfârşitul anului să înceapă licitaţiile pentru rezistenţă şi arhiectură şi amenajarea spaţiilor”, a declarat Dan Costescu, conform televiziunilor de ştiri.

Unde vor fi amplasate staţiile de metrou şi cum se va face accesul

Magistrala 6 de metrou care va lega reţeaua existentă din Capitală de Aeroportul Otopeni va avea 14,2 kilometri şi va cuprinde pe traseu 12 staţii, potrivit unui document remis de Metrorex. Una dintre staţii, care va fi denumită Tokio, va fi amplasată în dreptul Băneasa Shopping City, centrul comercial controlat de Gabriel Popoviciu, cu cea mai mare cifră de afaceri din România în 2012, aproape 39 de milioane de euro.

Cele 12 staţii de pe traseul metroului spre Aeroport vor fi Pajura, Expoziţiei, Piaţa Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokio, Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu şi Aeroport Henri Coandă -Otopeni. Magistrala va porni din dreptul staţiei 1 Mai aflată în nordul Bucureştiului, deja funcţională.

Magistrala 6 de metrou Otopeni - 1 Mai este estimată să coste circa un miliard de euro, pentru care Metrorex are 320 de milioane de euro de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională (JICA), potrivit Metrorex.

Fostul ministru al transporturilor Relu Fenechiu spunea că investiţia pentru magistrala de metrou care să lege reţeaua existentă de Aeroportul Otopeni este una „uriaşă“ şi nu este justificată de traficul existent. El preciza la acea dată că o soluţie ar fi un proiect suprateran feroviar, mai ieftin, potrivit Mediafax.

Inclusiv premierul Victor Ponta a arătat că această linie de metrou este ineficientă din punct de vedere economic, pentru că traficul de pasageri ar fi mic, iar veniturile din bilete nu ar acoperi nici măcar costul de întreţinere, nu numai investiţia. Pe de altă parte, fostul ministru de la transporturi, Ramona Mănescu, a spus că susţine proiectul de construcţie al metroului până la Aeroportul Otopeni şi că, în urma unui studiu făcut de japonezi, traficul s-ar ridica la 40.000 de călători pe zi pe cele 12 staţii ale metroului. Întreaga reţea de metrou din Bucureşti are în prezent peste 600.000 de călători pe zi. Ideea unei linii de metrou care să lege Capitale de Aeroportul Otopeni a fost anunţată prima oară în 1999.

Administratorul reţelei de metrou a lansat în mai 2012 anunţul de intenţie pentru licitaţia privind construcţia Magistralei 6, potrivit căruia linia ar fi urmat să fie pusă în funcţiune în 2017-2018, iar valoarea estimativă a contractului era de 1,05 miliarde euro, fără TVA. Metrorex a încheiat la finele lui 2011 un contract de 66,6 milioane euro cu asocierea Padeco (Japonia)/Oriental Consultants (Japonia)/Metroul SA România/Seneca Group International/Systra (Franţa) pentru consultanţă la legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Otopeni.

Extinderea reţelei de metrou către Otopeni ar putea determina şi dezvoltarea unei noi zone de spaţii de birouri, care să continue ceea ce deja există în apropierea staţiilor de metrou Aurel Vlaicu şi Pipera.

PMB precizează că nu se poate implica, administrativ și legal, în susținerea proiectului "Marii grădini centrale" a Bucureștiului

 

Primăria Capitalei precizează că nu se poate implica, din punct de vedere administrativ și legal, în susținerea proiectului ''Marii grădini centrale'' a Bucureștiului, deoarece zona din jurul Palatului Parlamentului este proprietatea statului, aflându-se în administrarea Camerei Deputaților.

"Spațiul verde situat între construcția denumită 'Casa Poporului' și gardul de beton dinspre b-dul Libertății, sector 5, reprezintă o secțiune din imobilul înscris în Cartea Funciară nr. 226.904, proprietate a statului român, aflat în administrarea Camerei Deputaților, fiind înscris în anexa 29 a Hotărârii de Guvern nr.1.705/ 29.11.2006 privind aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, la poziția 35.247. Având în vedere cele expuse mai sus, Primăria Municipiului București nu se poate implica, din punct de vedere administrativ și legal, în susținerea acestui proiect", a informat PMB, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Primăria Capitalei menționează că poate face demersuri în acest sens doar dacă actualul proprietar transferă Municipalității acest teren și numai în urma unei dezbateri publice care să ofere bucureștenilor posibilitatea de a se exprima în legătură cu acest proiect.

Pe 22 august, vicepreședintele PNL București Ovidiu Raețchi le-a transmis scrisori deschise primarului Capitalei, Gabriela Firea, și consilierilor generali prin care le solicita să susțină proiectul "Marii grădini centrale" a Bucureștiului.

"Vă adresez această scrisoare deschisă pentru a vă propune în mod public să vă asumați și să susțineți proiectul 'Marii grădini centrale' a Bucureștiului, care presupune ca zona din jurul Palatului Parlamentului să fie redată cetățenilor prin integrarea sa într-un circuit verde care să cuprindă Casa Academiei și Parcul Izvor. Având în vedere demersurile juridice complicate în această direcție, dar și necesitatea de a amenaja și împăduri zona, este esențial ca acest proiect să fie demarat urgent dacă dorim ca zidurile Parlamentului să fie înlăturate concomitent cu inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului. Cu siguranță, punerea în practică a acestei idei ar rezolva o serie de probleme pe care le are Bucureștiul la ora actuală", afirma Raețchi.

Liberalul argumenta că Bucureștiul este una dintre capitalele europene cu cele mai puține spații verzi pe cap de locuitor și un oraș "campion la poluare", susținând că "Marea grădină centrală" ar integra nu mai puțin de 35 de hectare în circuitul verde al Capitalei.

Potrivit liberalului, acest proiect ar asigura un spațiu semnificativ pentru evenimente culturale și de divertisment, iar traficul nu ar mai fi blocat.

"Oriunde în Occident, Parlamentul nu este izolat de restul orașului, iar localnicii, turiștii se pot plimba nestingheriți în proximitatea sa", mai preciza deputatul PNL.

Monumentul "Aripi", dedicat rezistentei anticomuniste, a fost inaugurat in Piata Presei Libere

Monumentul 'Aripi', realizat de sculptorul Mihai Buculei si dedicat luptatorilor din rezistenta anticomunista 1945 - 1989 din Romania si Basarabia, a fost inaugurat luni, in Piata Presei Libere din Bucuresti, in prezenta presedintelui Klaus Iohannis si a fostului sef al statului Emil Constantinescu.

La eveniment au fost prezenti aproximativ 300 de fosti detinuti politici, deportati si urmasi ai acestora, reprezentanti ai asociatiilor fostilor detinuti politici din fostele tari comuniste si elevi ai liceelor din Bucuresti.

Manifestarea a inceput cu intonarea imnului national de catre fanfara Regimentului de Garda 'Mihai Viteazul' si pastrarea unui moment de reculegere in memoria victimelor comunismului. A urmat dezvelirea placii 'In memoria luptatorilor din rezistenta anticomunista 1945 - 1989'.

Presedintele Klaus Iohannis a declarat ca in timpul comunismului a fost spusa 'o poveste mincinoasa'. 'In cei 45 de ani de dictatura comunista, noua, romanilor, ni s-a spus decenii intregi o poveste mincinoasa despre istoria natiunii noastre. Ni s-a spus ca nu a existat rezistenta si ca romanii au dorit si au sustinut regimul comunist. Astazi, stim fara urma de indoiala ca regimul comunist a fost instaurat prin crima si teroare, prin forta armelor, de o armata straina de ocupatie, potrivnica vointei natiunii. Impotriva comunismului s-au ridicat insa sute de mii de oameni, cunoscuti astazi sau nu, care si-au riscat viata si libertatea pentru ca democratia si demnitatea poporului roman sa nu fie infrante. Lor le este dedicat monumentul 'Aripi'. In calitate de presedinte al Romaniei, imi exprim profunda recunostinta pentru sacrificiul si curajul luptatorilor din rezistenta anticomunista, ale militantilor partidelor democratice anihilate de comunisti, ale oponentilor si disidentilor. Sunteti eroii pe care Romania ii va onora mereu', a spus Klaus Iohannis.

Monumentul 'Aripi' este reprezentat sub forma a trei aripi realizate din otel inoxidabil, cantareste peste 100 de tone si are o inaltime de peste 20 de metri.

'Inauguram astazi un monument din otel si piatra menit sa aminteasca in secolele ce vor urma sacrificiul celor care s-au jertfit pentru tara lor si pentru idealurile libertatii, adevarului, dreptatii si credintei. (...) Acest monument reuneste un tumul acoperit de iarba, un mormant simbolic de care multe trupuri ale celor care au fost victimele represiunii comuniste, risipite in tara si in pamanturi straine, nu au avut parte. Cele trei aripi imagineaza sufletele lor tasnind spre cerul credintei care i-a ajutat sa reziste torturilor. Placa frontala din piatra rosie aminteste mereu de sangele varsat pentru salvarea si apararea onoarei poporului roman', a afirmat fostul presedinte Emil Constantinescu.

El a precizat ca inaugurarea monumentului 'Aripi' in prezenta putinilor supravietuitori ai represiunii comuniste nu este suficienta avand in vedere criza morala in care se afla Romania. 'Monumentul (...) va imbogati artistic si cultural capitala Romaniei. Este oare de ajuns? Categoric nu, pentru ca in prezent tara noastra, desi beneficiaza de garantii pentru asigurarea independentei, integritatii si unitatii cum nu a avut vreodata in istorie, de un regim democratic si de un progres economic, este inca profund divizata si parcurge o criza morala majora pe care numai organele de justitie sau institutiile de forta sau conducerea politica nu o pot rezolva. Ne aflam in aceasta situatie pentru ca am pierdut valorile morale autentice si modelele umane capabile sa le reprezinte si ele au fost inlocuite de false valori si de false modele. Prin uitare si minciuna s-a ajuns la o angoasa generalizata, care inseamna singuratatea fata de sine si fata de ceilalti. Numai recuperarea memoriei istorice poate sa duca prin cunoasterea si asumarea adevarului la o adevarata constiinta de sine si la o constiinta nationala si o identitate nationala, intr-o lume globalizata in deriva', a adaugat Emil Constantinescu.

Monumentul 'Aripi' este un proiect initiat in 1997 de Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania si sprijinit de presedintele Emil Constantinescu. Proiectul a inceput in urma unui concurs de solutii organizat de Ministerul Culturii, fiind sustinut financiar de minister pana in 2007. Ulterior, proiectul a fost preluat de Primaria Generala a Municipiului Bucuresti si a fost finalizat la inceputul anului 2016.

'In fata dumneavoastra se afla un mormant imaginar al zecilor de mii de morminte necunoscute noua. Din el se inalta spre cer cele trei aripi reprezentand Sfanta Treime. Aceste aripi poarta spre inaltul cerului desigur sufletele noastre, ale zecilor de mii de fosti detinuti politici si deportati, azvarliti miseleste, in miez de noapte, in gropi comune, fara slujba religioasa, fara lumanare, fara cruce', a afirmat presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania, Octav Bjoza.

El a precizat ca 'Aripi' este mormantul imaginar al luptatorilor pentru libertate, dreptate, adevar si credinta stramoseasca. 'Poate este primul, poate chiar singurul monument care aduna in el toate etniile, toate cultele si toate politicile', a subliniat Octav Bjoza.

La randul sau, primarul general interimar al Capitalei, Razvan Sava, a amintit ca monumentul 'Aripi' a fost instalat in Piata Presei Libere in locul fostei statui a lui Lenin. 'Putem spune ca Piata Presei Libere reuseste o binemeritata exorcizare de umbrele trecutului si asta pentru ca (...) atata amar de vreme aici a fost locul unde s-a aflat unul din simbolurile comunismului, statuia lui Lenin. Ideea de a amplasa tocmai aici un monument dedicat tuturor victimelor luptei anticomuniste din Romania a venit natural', a spus Sava.

Evenimentul s-a incheiat cu depuneri de coroane de flori la baza monumentului 'Aripi'. Printre cei care au depus coroane de flori s-au numarat Klaus Iohannis si Emil Constantinescu. De asemenea, ministrul Apararii Nationale, Mihnea Motoc, a depus o coroana de flori din partea Guvernului.

Elevi din licee si scoli din Bucuresti au oferit flori fostilor detinuti politici. 

Academia Română – 150 de ani în serviciul Naţiunii Române

Cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la înfiinţare, Academia Română va fi sărbătorită luni, 4 aprilie 2014, în sesiune solemnă, de autorităţile Statului Român, de invitaţi străini, preşedinţi ai academiilor europene, de personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, alături de membrii săi titulari, corespondenţi şi de onoare din ţară şi din străinătate. Manifestarea va avea loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 10. 

Vor rosti alocuţiuni acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române, ES Klaus Iohannis, Preşedintele României, ASR Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române, ES Călin Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului – Parlamentul României, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, membru de onoare al Academiei Române, prof.univ.dr. Adrian Curaj, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice. Din partea academiilor europene vor citi mesaje de felicitare acad. Günter Stock, preşedintele ALLEA – Federația Academiilor Naționale din Europa, acad. Thierry de Montbrial, membru al Academiei de Ştiinţe Morale şi Politice din Franţa, acad. Gheorghe Duca, Președintele Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române.

Începând cu ora 11.30, în Sala Prezidiului Academiei va avea loc o scurtă întrevedere între Președintele României, Klaus Iohannis, și reprezentații academiilor străine, care vor participa apoi, la ora 11.50, la dezvelirea plăcii jubiliare „Academia Română – 150 de ani în serviciul Națiunii Române“, amplasată la Intrarea A.

Momentul va fi urmat de vernisarea expoziţiei Artişti plastici, membri ai Academiei Române. Evenimentul se va desfăşura la ora 12.15, în prezenţa înalţilor oaspeţi, la Biblioteca Academiei Române, Sala „Theodor Pallady“, unde vor fi expuse lucrări din colecţiile Cabinetului de Stampe şi din patrimoniul Academiei Române.

Ziua festivă se va încheia la Ateneul Român, unde, începând cu ora 17, va avea loc Gala aniversară „Academia Română – 150 de ani în serviciul Naţiunii Române“. La eveniment vor participa autorităţile Statului Român, reprezentanți ai Casei Regale, membrii Academiei Române, conducerea institutelor de cercetare ale Academiei Române, personalităţi din lumea politică, ştiinţifică, cultural-artistică, ambasadori acreditaţi în România, oaspeţi din străinătate. Gala va fi deschisă de acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române. Cuvântul de întâmpinare va fi urmat de proiectarea filmului documentar dedicat istoriei Academiei Române şi de concertul extraordinar susținut de Filarmonica „George Enescu“. După concert, în foaierul Ateneului Român va fi prezentată expoziţia Un secol și jumătate de viață academică în România.

Marți, 5 aprilie 2016, ASR Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române, va oferi un dejun oficial în onoarea membrilor Academiei Române și invitaților din străinătate. Dejunul va avea loc în Sala de Muzică a Castelului Peleș, la ora 13. Înainte de dejun, distinșii invitați vor vizita Castelul și Domeniul Regal Sinaia.

ACADEMIA ROMÂNĂ

Pe 4 aprilie 2016 Academia Română împlineşte 150 de ani de activitate. Fondată în 1866, iniţial sub numele de Societatea Literară Română, apoi de Societatea Academică Română, instituţia, definită drept cel mai înalt for de cultură şi ştiinţă românesc, primeşte, în martie 1879, titulatura Academia Română.

Simbol al spiritualităţii naţionale încă de la înfiinţarea sa, la foarte scurtă vreme după Unirea Principatelor Române, Academia Română se afirmă şi continuă să se definească drept nucleul intelectualităţii româneşti. Membrii săi sunt personalităţi ştiinţifice recunoscute şi apreciate naţional şi internaţional, cu o deosebită expertiză în domenii dintre cele mai diverse, de la istorie, filosofie şi lingvistică, până la fizică nucleară, chimie, biologie macro- şi microcelulară, geologie şi geodinamică sau agricultură.

Conform statului său, Academia Română funcţionează acum pe trei coordonate: 1) este for de consacrare şi de recunoaştere a meritelor deosebite ale oamenilor de ştiinţă, de cultură şi de litere din ţară, 2) este cel mai important pilon al cercetării fundamentale din România, activând deopotrivă în cercetarea aplicată şi 3) este participant activ în viaţa societăţii româneşti, afirmându-şi punctul de vedere în probleme importante pentru ţară, cum sunt învăţământul, patrimoniul naţional, identitatea românească, integrarea europeană, calitatea vieţii cetăţenilor etc.

Prin lege şi statut Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară. În prezent Academia Română are 84 de membri titulari, 76 de membri corespondenţi, 45 de membri de onoare dintre care 6 sunt din străinătate.

După un secol şi jumătate de activitate neîntreruptă, Academia Română îşi reafirmă misiunea de a servi interesele naţiunii române şi îşi propune să fie un corect mediator între tendinţele globalizării, integrării şi mondializării şi păstrarea identităţii culturale naţionale.

Biroul de Presa al Academiei Romane