Banca Mondială a promovat în 2020 R­o­mânia în rândul ţărilor cu venituri mari (high income), de peste 12.535 dolari brut pe an, pe cap de locuitor, după ce cu un an înainte plasase economia locală în rândul ţă­rilor cu venituri medii superioare (upper middle income)

ANALIZA BM IN 2018:
În 2018, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor din România a ajuns la cifra de 26.500 de dolari, cu 6.640 de dolari mai mult decât în 2015, arată un raport publicat de Banca Mondială.

Atât în 2016, cât şi în 2017, media de creştere a PIB-ului pe cap de locuitor a fost, în România, de aproximativ 2.000 de dolari pe an. În 2016, de exemplu, PIB-ul era de 22.370 de dolari (+1.990 comparativ cu 2015), iar în 2017 indicatorul urcase la 24.510 (+2.140 comparativ cu 2016).

Conform Băncii Mondiale, în 2020, PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă la 29.820 de dolari - puţin mai mult decât avea Elveţia în 1989. Iar până în 2023, ultimul an acoperit de estimările Băncii Mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă până la 35.120 de dolari.

Prin comparaţie, în plină „Epocă de Aur” comunistă, PIB-ul pe cap de locuitor al României era de doar 4.770 de dolari. Iar în 1989 acesta urcase la 7.490 de dolari.

Cele mai mari sume reprezentând PIB-ul pe cap de locuitor din Europa sunt în Luxembourg (110.870 de dolari), Irlanda (79.920 de dolari), Norvegia (74.070 de dolari) şi Elveţia (63.380 de dolari), Iar cele mai mici, de sub 30.000 de dolari, au fost înregistrate în Bulgaria (26.500 de dolari), România, Croaţia (25.810), Letonia (29.4900) şi Federaţia Rusă (28.960).

De altfel, sumele reprezentând PIB pe cap de locuitor din Luxembourg, Norvegia şi Irlanda sunt cele mai mari la nivel mondial. Cifre foarte mari mai sunt înregistrate în Emiratele Arabe Unite (68.660 de dolari), Statele Unite (62.150 de dolari), Suedia (53.080 de dolari) sau Olanda (56.440 de dolari).

La polul opus se găsesc Republica Democrată Congo (813 dolari pe cap de locuitor), Republica Centrafricană (705 dolari) şi Liberia (1.400 de dolari). Până la limita de 2.000 de dolari se mai găsesc însă şi state precum Nigeria, Gambia, Sudanul de Sud, Ciad, Haiti, Yemen, Eritrea, Liberia sau Togo.

PIB-ul pe cap de locuitor este un indicator de măsurare a performanţei relative a ţărilor. El se calculează împărţind producţia totală a unei ţări la numărul total al populaţiei. Cifrele publicate de Banca Mondială fac parte dintr-un set de date mai mare, publicat de două ori pe an, şi priveşte PIB-ul pe cap de locuitor al majorităţii statelor din lume.

ANALIZA BM IN 2020:
Banca Mondială a promovat în 2020 R­o­mânia în rândul ţărilor cu venituri mari (high income), de peste 12.535 dolari brut pe an, pe cap de locuitor, după ce cu un an înainte plasase economia locală în rândul ţă­rilor cu venituri medii superioare (upper middle income).

Potrivit Băncii Mondiale, România avea la finele lui 2019 un venit brut naţional pe cap de locuitor de 12.630 dolari, faţă de 11.290 dolari în 2018. Statistica are la bază venitul brut naţional aferent anului trecut şi nu reflectă impactul crizei generate de COVID19. Datele colectate anual de Banca Mon­dială plasează ţările în patru categorii, res­pectiv cele cu venituri mici (sub 1.036 dolari), venituri medii inferioare (1.036 – 4.045 dolari), venituri medii supe­rioare (4.046 – 12.535 dolari) şi venituri mari (> 12.535 dolari).

În clasamentul din acest an, şapte ţări au fost promovate în categorii superioare, res­pec­tiv Benin, Indonezia, Mauriţius, Nauru, Nepal, România şi Tanzania. În acelaşi timp, au fost retrogradate Algeria, Sri Lanka şi Sudan, unde venitul brut naţional s-a diminuat. Datele Eurostat publicate în iunie arată că produsul intern brut pe cap de locuitor al României exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) a fost în 2019 la 69% din media UE, faţă de 66% cu un an înainte. Ţările din estul Europei au reuşit să-şi majoreze nivelul de trai de la an la an, continuând astfel procesul de dez­voltare către nivelurile medii ale UE.

Un PIB per capita în PPS mai mic decât cel al României îl are Grecia (68% din media UE), Croaţia (65% din media UE) şi Bulgaria (53% din media UE). Însă această sărăcie înseamnă bogăţie, dacă o raportăm nu la nivelul Europei, ci la ansamblul lumii.