Candidati in alegerile locale - 27 septembrie 2020

 Gabriela Vrânceanu Firea „Chiar Ea”: „De ce sunteți așa de disperați să vă întâlniți cu mine”? Asta le transmite primarul în funcție bucureștenilor care au cerut o dezbatere între primii doi candidați clasați în sondaje.

A refuzat propunerea mea de a ne întâlni în sala Consiliului General, a cerut să mergem la o autobază STB. Am mers la STB, pentru că știam că inaugurează un tramvai vopsit. A refuzat și această întâlnire. Mi-a refuzat inclusiv dialogul, pe telefon, în emisiunea în care era invitată.

În lipsa unei dezbateri reale, voluntarii din echipă au realizat un montaj de tip dezbatere, cu imagini din emisiunile în care am participat, în paralel, eu la Realitatea Plus, Gabriela Firea la Antena 3. Puteți vedea declarațiile cele mai importante legate de tema dezbaterii, dar și despre licitația trucată de la Primăria Capitalei, prin care o firmă turcească a fost favorizată în fața producătorului român de tramvaie, de la Arad.

Banca Mondială a promovat în 2020 R­o­mânia în rândul ţărilor cu venituri mari (high income), de peste 12.535 dolari brut pe an, pe cap de locuitor, după ce cu un an înainte plasase economia locală în rândul ţă­rilor cu venituri medii superioare (upper middle income)

ANALIZA BM IN 2018:
În 2018, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor din România a ajuns la cifra de 26.500 de dolari, cu 6.640 de dolari mai mult decât în 2015, arată un raport publicat de Banca Mondială.

Atât în 2016, cât şi în 2017, media de creştere a PIB-ului pe cap de locuitor a fost, în România, de aproximativ 2.000 de dolari pe an. În 2016, de exemplu, PIB-ul era de 22.370 de dolari (+1.990 comparativ cu 2015), iar în 2017 indicatorul urcase la 24.510 (+2.140 comparativ cu 2016).

Conform Băncii Mondiale, în 2020, PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă la 29.820 de dolari - puţin mai mult decât avea Elveţia în 1989. Iar până în 2023, ultimul an acoperit de estimările Băncii Mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor ar urma să ajungă până la 35.120 de dolari.

Prin comparaţie, în plină „Epocă de Aur” comunistă, PIB-ul pe cap de locuitor al României era de doar 4.770 de dolari. Iar în 1989 acesta urcase la 7.490 de dolari.

Cele mai mari sume reprezentând PIB-ul pe cap de locuitor din Europa sunt în Luxembourg (110.870 de dolari), Irlanda (79.920 de dolari), Norvegia (74.070 de dolari) şi Elveţia (63.380 de dolari), Iar cele mai mici, de sub 30.000 de dolari, au fost înregistrate în Bulgaria (26.500 de dolari), România, Croaţia (25.810), Letonia (29.4900) şi Federaţia Rusă (28.960).

De altfel, sumele reprezentând PIB pe cap de locuitor din Luxembourg, Norvegia şi Irlanda sunt cele mai mari la nivel mondial. Cifre foarte mari mai sunt înregistrate în Emiratele Arabe Unite (68.660 de dolari), Statele Unite (62.150 de dolari), Suedia (53.080 de dolari) sau Olanda (56.440 de dolari).

La polul opus se găsesc Republica Democrată Congo (813 dolari pe cap de locuitor), Republica Centrafricană (705 dolari) şi Liberia (1.400 de dolari). Până la limita de 2.000 de dolari se mai găsesc însă şi state precum Nigeria, Gambia, Sudanul de Sud, Ciad, Haiti, Yemen, Eritrea, Liberia sau Togo.

PIB-ul pe cap de locuitor este un indicator de măsurare a performanţei relative a ţărilor. El se calculează împărţind producţia totală a unei ţări la numărul total al populaţiei. Cifrele publicate de Banca Mondială fac parte dintr-un set de date mai mare, publicat de două ori pe an, şi priveşte PIB-ul pe cap de locuitor al majorităţii statelor din lume.

ANALIZA BM IN 2020:
Banca Mondială a promovat în 2020 R­o­mânia în rândul ţărilor cu venituri mari (high income), de peste 12.535 dolari brut pe an, pe cap de locuitor, după ce cu un an înainte plasase economia locală în rândul ţă­rilor cu venituri medii superioare (upper middle income).

Potrivit Băncii Mondiale, România avea la finele lui 2019 un venit brut naţional pe cap de locuitor de 12.630 dolari, faţă de 11.290 dolari în 2018. Statistica are la bază venitul brut naţional aferent anului trecut şi nu reflectă impactul crizei generate de COVID19. Datele colectate anual de Banca Mon­dială plasează ţările în patru categorii, res­pectiv cele cu venituri mici (sub 1.036 dolari), venituri medii inferioare (1.036 – 4.045 dolari), venituri medii supe­rioare (4.046 – 12.535 dolari) şi venituri mari (> 12.535 dolari).

În clasamentul din acest an, şapte ţări au fost promovate în categorii superioare, res­pec­tiv Benin, Indonezia, Mauriţius, Nauru, Nepal, România şi Tanzania. În acelaşi timp, au fost retrogradate Algeria, Sri Lanka şi Sudan, unde venitul brut naţional s-a diminuat. Datele Eurostat publicate în iunie arată că produsul intern brut pe cap de locuitor al României exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) a fost în 2019 la 69% din media UE, faţă de 66% cu un an înainte. Ţările din estul Europei au reuşit să-şi majoreze nivelul de trai de la an la an, continuând astfel procesul de dez­voltare către nivelurile medii ale UE.

Un PIB per capita în PPS mai mic decât cel al României îl are Grecia (68% din media UE), Croaţia (65% din media UE) şi Bulgaria (53% din media UE). Însă această sărăcie înseamnă bogăţie, dacă o raportăm nu la nivelul Europei, ci la ansamblul lumii.

Certificatele de Situaţie de Urgenţă (CSU) vor fi acordate de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei de coronavirus

Certificatele de situaţie de urgenţă, necesare accesului firmelor la facilităţi decise de Guvern în contextul pandemiei de coronavirus, ar urma să fie acordate doar celor care au ca activitate principală transport, turism, HORECA, organizări de evenimente, publicitate, învăţământ privat şi activităţi adiacente, industria confecţiilor, încălţămintei şi pielăriei, servicii destinate populaţiei şi care demonstrează o scădere a încasărilor cu un procent de minim 40% faţă de perioada similară a anului precedent sau dacă demonstrează că se află în dificultate ”prin prisma apariţiei situaţiei de urgenţă”, conform unui proiect de HG discutat de Guvern. Toate documentele necesare vor fi adresate ministerului Economiei, în format electronic. Ministrul Economiei Virgil Popescu a anunţat deja că cerrtificatul stării de urgenţă va fi necesar începând cu luna aprilie 2020, întrucât starea de urgenţă a fost decretată în luna martie.

Certificatele de Situaţie de Urgenţă (CSU) sunt acordate de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei de coronavirus.

Certificatul de Situaţie de Urgenţă poate fi solicitat doar de către operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în cel puţin unul dintre următoarele sectoare: transport, turism, horeca, organizări de evenimente, publicitate, învăţământ privat şi activităţi adiacente, industria confecţiilor, încălţămintei şi pielăriei, servicii destinate populaţiei, prevede proiectul de HG discutat de Executiv.

Documentul poate fi folosit în relaţiile cu terţi şi va atesta faptul că operatorul economic a avut activitatea economică afectată  în contextul pandemiei SARS–CoV-2, astfel firmele putând beneficia de facilităţi de natură fiscală, oferite de către instituţiile administraţiei publice centrale sau locale. De asemenea, poate fi folosit în renegocierea anumitor contracte, sau în orice relaţie cu alţi operatori economici şi în relaţia cu instituţiile financiar-bancare şi de leasing sau cu orice alte instituţii publice;

Pentru emiterea CSU, firma trebuie să demonstreze că într-o lună a avut o scădere a cifrei de afaceri cu 40% comparativ cu perioada similară a anului anterior. sau, dacă nu există această scădere, să demonstreze cu documente că se află în dificultate din cauza apariţiei situaţiei de urgenţă.

Solicitarea eliberării Certificatelor de Situaţie de Urgenţă (CSU) se va face exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, respectiv prin intermediul unei platforme dedicate, se mai arată în proiectul de HG.

În cadrul Ministerului Economiei, se vor constitui Comisii de Analiză a cererilor de eliberare a CSU;

Certificatul de Situaţie de Urgenţă este valabil pe toata perioada anului acordării.

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri are termen de cinci zile de la publicarea HG în Monitorul Oficial pentru a asigura adaptarea şi funcţionarea platformei electronice http://prevenire.gov.ro/;

”Pentru că am primit numeroase întrebări pe tema certificatului de urgenţă vreau să vă anunţ că suntem aproape de a finaliza ordinul prin care stabilim detaliile prin care se poate obţine acest document. Ne dorim ca procedura să fie simplificată şi să poată fi obţinut online, în mod transparent şi eficient. Foarte important de ştiut: Certificatul stării de urgenţă va fi necesar începând cu luna aprilie 2020, întrucât starea de urgenţă a fost decretată în luna martie. Da, facem tot ce este posibil să ne adaptăm provocărilor pe care ni le aduce această criză, pentru că economia trebuie să meargă înainte”, anunţa joi, pe Facebook, ministrul Economiei Virgil Popescu.

Preşedintele PSD Bucureşti, Gabriela Firea, s-a delimitat vineri de declaraţiile senatorului Niculae Bădălău

Preşedintele PSD Bucureşti, Gabriela Firea, s-a delimitat vineri de declaraţiile senatorului Niculae Bădălău, adăugând că românii din diaspora trebuie respectaţi, pentru că sunt "fraţii" noştri.

"Mama mea a lucrat zece ani în Italia. Fratele meu, şase ani. Am multe rude, prieteni şi foşti colegi care lucrează în Italia, Spania, Germania, Israel, chiar în Statele Unite ale Americii. Nu pot fi de acord cu declaraţiile din ultimele ore despre ce reprezintă diaspora. Nu vreau să polemizez cu propriii colegi de partid, nici să ies in evidenţă, dar tăcerea mea şi a celorlalţi colegi ar însemna că toţi gândim la fel", a scris ea pe Facebook.

Firea a atras atenţia că orice declaraţie publică a unui politician, precum şi orice acţiune "sunt sub lupa presei şi a opiniei publice" şi că aşa este normal în democraţie.

"Să nu uităm că românii care muncesc în afara ţării trimit bani familiilor rămase acasă şi contribuie decisiv la creşterea economică. Dar, cel mai important, trăiesc permanent cu dorul de ţară în suflet. Trebuie respectaţi, pentru că sunt fraţii noştri", a conchis primarul general.

Preşedintele PSD Giurgiu, Niculae Bădălău, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă că în diaspora ar fi "700.000 de oameni (...) care au paşapoartele cu domiciliu", restul fiind "fetele alea de le duc ăştia".

"Acum e discuţie pe câte locuri dăm în diaspora. (...) E clar că dacă mărim numărul şi cer 15... Astăzi au patru cu doi (parlamentari - n.r.) pe diaspora. (...) Ei au 700.000 de oameni (...) care au paşapoartele cu domiciliu, care sunt legale. Restul, până la trei, cinci milioane - că se vehiculează tot felul - sunt fetele alea de le duc ăştia, nu ilegal, dar... Şi vor să li se calculeze posturile de parlamentar pe toţi care bănuiesc că sunt ei acolo (...). Nu mai vor pe numărul exact pe care-l are ministerul", a afirmat Bădălău", a spus senatorul PSD.

Ulterior, Nicolae Bădălău şi-a cerut scuze într-o postare pe Facebook pentru declaraţiile apărute în spaţiul public.

"Îmi cer scuze pentru declaraţiile despre diaspora apărute astăzi în spaţiul public. Ele au fost scoase din context, însă, în niciun caz, intenţia nu a fost de a jigni pe cineva. Îi respect pe toţi oamenii care muncesc pentru a-şi întreţine familiile şi îi asigur de toată stima şi preţuirea mea", a scris el

Invitatie la Conferinta de diseminare a politicii publice in domeniul protectiei consumatorilor

Invitatie la Conferinta de diseminare a politicii publice in domeniul protectiei consumatorilor ce va avea loc pe data de 05.08.2019, la sediul Fundatia Orizonturi Tineri, din Bd. Basarabiei nr. 98, sect 2 (vis-a-vis de intrarea in Arena Nationala), intre orele 09.30 - 12.00. Cei interesati sunt rugati sa confirme participarea la tel. +40722573872.

Jamil Naamnih Israel - fost student la Facultatea de Drept din Bucuresti, promotia 1998-1999, cauta fostii colegi

​În sâm., 29 iun. 2019 la 12:30, maria yassin <maria.yassin@gmail.com> a scris:

Buna ziua,

Sunt fost student la Fac. de Drept din Bucuresti promotia 1998-1999 si caut fostii mei colegi. Vreau sa particip la intilnirile de serie la care timp de 30 de ani niciodata nu am fost invitat.

Sper sa primesc un raspuns -mi-e foarte dor de fostii mei profesori si colegi .

Va multumesc!

Jamil Naamnih Israel

Telefonul meu: 0526000839, Grupa 543. Decanii de an mi-au fost Domnii profesori: Birsan Corneliu si Neagu Ion                                          

Astept cu mare nerabdare un raspuns la acest  e-mail

Oare Corpul de Control al Guvernului Romaniei, harnicele noastre DNA, DIICOT sau Parchetul General, nu ar trebui sa faca cercetari si sa recupereze milioanele de euro neincasate de catre Primaria Mun Bucuresti, de la functionarii publici vinovati/corupti? Si cu aceste milioane sa se declanseze o licitatie internationala pentru executia de parcari publice sau in parteneriat public-privat, in toate cartierele Bucurestiului?

Cu un milion trei sute de mii de maşini înmatriculate şi mai puţin de 200.000 de locuri de parcare de domiciliu, Bucureştiul este cel mai aglomerat oraş din Europa. În cinci sectoare din şase, să găseşti un loc liber e o minune în adevăratul sens al cuvântului. Promisele parcări supraterane, ori mult-lăudatele "park and ride", de lânga staţiile de metrou de la periferie, există, deocamdată doar pe hârtie: au rămas la stadiul de promisiuni de campanie electorală. În lipsă de idei pentru rezolvarea crizei, administraţiile locale au transformat sute de trotuare în parcari şi le-au scos la mezat.

Municipalitatea administrează 8.100 de locuri de parcare publice, dar are un parc auto de peste 1.300.000 de maşini. Conform raportului olandezilor specializaţi în GPS, Tom Tom Telematics, avem al şaselea cel mai aglomerat trafic rutier din lume. Iar principala cauză este îngustarea căilor de circulaţie, prin transformarea benzii de lângă trotuar în parcare. Cu 230.000 de cetăţeni în acte, sectorul 1 are 8.600 de parcări de reşedinţă. Primăria le închiriază cu 76 de lei pe an aşa că nu e de mirare că nu vei găsi niciunul disponibil.

Alin Vieru, dir. gen. ADP Sector 1: „În ultimele două luni am mai amenajat 286 de locuri de parcare. Am propus proiecte către Comisia Tehnică de Circulaţie din cadrul Primăriei Capitalei pentru a amenaja şi locuri de parcare pe străzile cu sens unic.”

Cei 256.000 de cetaţeni domiciliaţi în sectorul 2 au la dispoziţie 25.000 de locuri de parcare. Primăria le închiriază anual tot cu 76 de lei bucata, mai mereu aceloraşi abonaţi. Pentru noii şoferi există doar... proiecte.

Dan Popescu, viceprimarul sectorului 2: „Nu avem date clare despre câte locuri de parcare la liber sunt, în rest, în sector. Mai este în lucru o parcare "park and ride" la capătul Pantelimonului care trebuia să fie gata de mult, dar văd că tot trenează.”

Cei 472.000 de locuitori ai sectorului 3 beneficiaza de 60.000 de locuri de parcare de reşedinţă, plus 23.000 de locuri publice. Multe au fost amenajate, însă pe trotuare.

Ştefan Dumitraşcu, arhitectul şef al sectorului 3: „Consider că suntem pe egalitate în ceea ce priveşte numărul de maşini şi locurile de parcare. Intenţionăm atât optimizarea acestor locuri de parcare, cât şi mărirea capacităţii. Acest lucru înseamnă că acele aproape 60.000 de locuri de parcare să fie regrupate sub forma unor parcaje publice supraterane.”

La debut de mandat, actuala administraţie a sectorului 4 a anunţat că va amenaja 13 parcări noi, inclusiv două de tip "park and ride", lânga staţiile de metrou IMGB si Piaţa Sudului. Cei 300.000 de locuitori nu beneficiază încă de niciuna. Primaria refuză să publice numărul actual al parcărilor de reşedinţă. Dar potrivit cererilor depuse la Administraţia Parcărilor, deficitul depăşeşte cifra de 30 de mii.

Cu 282.000 de locuitori, sectorul 5 administrează 18.700 de locuri de parcare. În sectorul 6, cei 360.000 de cetăţeni beneficiază de 37.000 de locuri de parcare. În ultimul an, edilii nu au amenajat nicio parcare cu o capacitate mai mare de douăzeci de locuri.

Traficul aglomerat şi lipsa locurilor de parcare sunt probleme cu care se confruntă toate capitalele europene. În parcările amenajate, tarifele diferă în funcţie de cât de aproape sunt acestea de centrul metropolei. În Bucureşti, în centrul oraşului, cel mai scump loc costă 5 lei pe oră, ca să parchezi în centrul Londrei te costă de 16 ori mai mult.

Londra este oraşul cel mai scump pentru şoferii care vor să-şi lase maşina în centru. În medie, londonezii trebuie să plătească peste 8 euro parcarea pentru o oră. Ceva mai puţin, adică 7,65 euro, trebuie să dea locuitorii capitalei Suediei. Alte două oraşe nordice urmează în top - Oslo şi Copenhaga, unde parcarea maşinii pentru o oră costă peste 5 euro.

Tarifele variază însă destul de mult pe continent şi nu ţin seama neaparat de nivelul de trai. Spre exemplu, în Madrid costă aproape 5 euro să parchezi maşina în centru, în Paris şi Atena 4, în Roma 3 şi în Berlin 2 euro pe oră.

Dar cele mai ieftine oraşe pentru şoferi sunt cele în care se plăteşte mai puţin de 2 euro pentru ora de parcare. În această categorie intră Budapesta, unde tariful este de un euro şi 40 de cenţi, Lisabona, Glasgow şi Varşovia. Cel mai puţin costă însă parcarea în centrul oraşelor Sofia şi Bucureşti, în medie, doar 50 de cenţi pe oră.

Pe de alta parte, iata raspunsul PMB la solicitarea Asociatiei Baneasa Lac (clic aici pentru accesare document) cu privire la o solicitare a acestei asociatii, din care citam:<<Totodata solicitam in mod ferm Primariei Municipiului Bucuresti sa  ne comunice suma totala incasata  pana la aceasta data din aplicarea art. 12 al "HCGMB nr 66/2006 privind aprobarea normelor privind asigurarea numarului minim de locuri de parcare pentru noile constructii si amenajari autorizate pe teritoriul Mun. Bucuresti si a prospectelor necesare unei corecte functionari a arterelor de circulatie", care stipuleaza ca, citam: "nerealizarea numarului minim de locuri de parcare obliga solicitantul la plata unei taxe de 10.000 euro pentru fiecare loc nerealizat pe parcela proprie, in vederea constituirii unui fond pentru construirea de parcaje publice">>.

Va vine sa credeti ca, din 2006 si pana in prezent, toate constructiile care au napadit Bucurestiul, au locuri de parcare asigurate suta la suta, plus o rezerva, asa cum stipuleaza HCGMB nr. 66/2006??!!... Pentru cei mai curiosi dintre dvs. va prezentam si continutul HCGMB nr. 66/2006 (clic aici).

Oare Corpul de Control al Guvernului Romaniei, harnicele noastre DNA, DIICOT sau Parchetul General, nu ar trebui sa faca cercetari si sa recupereze milioanele de euro neincasate de catre Primaria Mun Bucuresti, de la functionarii publici vinovati/corupti? Si cu aceste milioane sa se declanseze o licitatie internationala pentru executia de parcari publice sau in parteneriat public-privat, in toate cartierele Bucurestiului?